27 Septembrie a fost instituita in anul 1979 ca "Ziua Mondiala a Turismului" de catre Organizatia Mondiala a Turismului (UNWTO, care este agentia de profil a Organizatiei Natiunilor Unite) in amintirea adoptarii, in aceasta zi, in 1970, a Statutului UNWTO, crearea organizatiei de nivel mondial consfiintind importanta acordata in ultimele decenii turismului.

Temele focale si mesajele oficiale la nivel Mondial pentru fiecare editie a Zilei Mondiale a Turismului pot fi consultate la https://www.unwto.org/world-tourism-day

In 2025, tema Zilei Mondiale a Turismului este "Turismul si Transformarile Sustenabile", doua teme intre care exista conexiuni profunde si care si sunt de mare actualitate. Ziua Mondiala a Turismului a fost celebrata in acest an in mod deosebit in Melaka, Malaysia, unde a avut lor in acesta perioada a 7-a Conferinta Mondiala privind Turismul. Detalii pe aceasta tema se pot citi la adresa: https://www.untourism.int/world-tourism-day-2025 si la 

https://www.untourism.int/news/un-tourism-celebrates-world-tourism-day-2025-in-melaka%2C-malaysia%3A-a-milestone-for-sustainable-transformation  iar un film de prezentare aici:

27 Septembrie este o ocazie de difuzare a mesajului ca turismul poate fi si un important factor de dezvoltare durabila, putand contribui pozitiv la toti cei trei piloni ai dezvoltarii durabile - economic, social si de mediu - si la fiecare din cele 17 obiective de dezvoltare durabila proclamate de ONU, si poate si trebuie sa fie o forta unificatoare, care sa contribuie la armonie si cooperare internationala, dar in acest sens e nevoie de multe transformari in lumea actuala, si ele trebuie sa fie de tip dezvoltare rezilienta si incluziva, bazata pe sustenabilitate, inovatie si cooperare globala, cu implicarea comunitatilor locale, cu accent pe reducerea impoactului negativ de mediu sau social si cultural, prevenirea supraturismului si a celui "industrial".

Din pacate, aceste dileme si probleme de nuanta ce preocupa in alte tari intens comunitatile locale, societatea civila, autoritatile nationale si locale si firmele din domeniu, par destul de straine la noi multor demnitari si inalti functionari publici, decidenti din autoritati centrale si locale actionand adesea cu incalcarea obligatiilor legale de asigurare a accesului la informatiile de interes public si a acelor de transparenta decizionala si tratand subiectul turismului de multe ori cu nepasare, incompetenta si neglijenta brodata insa pe ipocrizie si pe retorica gaunoasa, compromitand viitorul si marginalizand specialistii sau ignorand recomandarile lor, cu consecinte vizibile.

Astfel, chiar legislatia-cadru specifica privind turismul (OG 58 / 1998) il declara domeniu prioritar, si desi a cunoscut in ultimii ani cateva imbunatatiri, continua sa aiba serioase deficiente. Incepand chiar cu definitia turismului, pe care il trateaza intr-un mod ingust, doar prin prisma economica, de "bunuri si servicii oferite spre consum persoanelor care calatoresc in afara mediului lor obisnuit pe o perioada mai mica de un an si al caror motiv principal este altul decat exercitarea unei activitati remunerate in interiorul locului vizitat". Astfel exclude toate excursiile / turele / vacantele / concediile facute de cineva fara a apela la servicii de profil oferite de altii (facandu-si planificarea pe cont propriu, deplasarea prin mijloace proprii si servirea mesei si, cand e cazul, cazarea, prin mijloace proprii).

Pe acesta cale, actuala legislatie exclude din conceptul de "turism" reglementat de ea in mare parte atat turismul pedestru (mai ales montan, deoarece in cea mai mare parte din Carpati nu exista cabane si campinguri amenajate pe principalele trasee pe munte, ci eventual doar la periferii) si majoritatea celorlalte formelor de turism activ in afara celor cateva zone bine amenajate turistic, si exclude si toate formele de turism practicate cu durata de o zi cu baza in localitatea de resedinta in afara unui cadru formal organizat, precum si toate vacantele si concediile facute cu masa si cazare in mijloace proprii (mancarea dusa de acasa sau cumparata din magazin, si cazare in rulota, cort, hamac sau caravana in afara campingurilor amenajate, care sunt foarte putine in Romania si lipsesc total in multe zone).

De asemenea, actuala lege cam exclude din definitie turismul de afaceri si de reuniuni profesionale (deoarece persoanele in cauza fac de regula acele deplasari in interes de serviciu si sunt remunerate pentru acea activitate), desi multe structuri de primire turistice traiesc in mare parte din cazarea oamenilor de afaceri si persoanelor trimise in delegatii de serviciu si din gazduirea de congrese si conferinte profesionale. In schimb, in actuala definitie (desi e greu de crezut ca aceasta a fost intentia legiuitorului) s-ar incadra perfect vizitele la rude in alta localitate, astfel ca majoritatea cetatenilor romani vor putea aparea in statistici ca practicand regulat activitati de "turism".

Actuala legislatie ingradeste abuziv si dreptul constitutional de libera asociere in domeniu, pretinzand obtinerea avizului ministerului de profil la dobandirea personalitatii juridice a asociatiilor si fundatiilor cu activitate turistica, in conditiile in care in niciun alt domeniu, nici macar in cele mult mai sensibile din punct de vedere social, politic, economic si de alta natura, nu exista o asemenea cerinta. Ba mai mult, legislatia prevede textual chiar pretentia de avizare de catre ministerul de profil a activitatilor turistice desfasurate de asociatiile de profil pentru proprii lor membri si limitarea acestora la cele desfasurate cu mijloace proprii, o viziune de o restrictivitate nemaintalnita si demna de epoca totalitara in care par sa pluteasca mental inca multi decidenti care croiesc soarta societatii noastre.

Autoritatea publica centrala de profil a fost si ea, in consecinta, de multe ori reboteaza si reorganizata si, dupa ce multi ani a fost minister distinct sau macar agentie guvernamentala de sine statatoare, a fost redusa din nou combinata in cadrul unui minister mai mare, si a fost constant subfinantata si tratata tot ca o entitate cu preocupari in principal economice, desi turismul este esential pe alte linii - sociale, culturale, ecologice, sportive, de imagine externa, de sanatate publica etc. iar adoptarea unui cadru legislativ coerent si actualizat pentru turism este in continuare tergiversata de catre autoritati.

Astfel, mai multe proiecte de lege a turismului au zacut cu anii prin Parlament si au fost chiar retrase de initiatori, modificarile actualei legi desuete s-au facut cel mai adesea la repezeala, prin OUG-uri vizand numai pe aspecte punctuale.

Iar legislatia subsecventa (de punere in aplicare a Legii Turismulului) este instabila, incompleta si incoerenta. De exemplu, legislatia privind traseele de turism pedestru montan (HG 77 / 2003) este la nivelul de viziune de acum peste jumatate de secol, mult-asteptatele Norme metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor pentru turism pedestru in zona nemontana au aparut ca HG 1252/2022 cu grave deficiente iar ghidul privind amenajarea traseelor pentru turism pedestru, care trebuia sa fie aprobat prin ordin ministerial si sa cuprinda indicatoarele şi marcajele, a mai fost publicat cu peste doi ani de intarziere, iar normele privind traseele de turism biciclistic, dupa 25 de ani de tergiversare, au fost adoptate intr-o forma improvizata, incoerenta, greu de pus in practica, prin HG 441/2022 care este jenanta ca tehnica legislativa fata de proiectele care au fost dezbatute ani de zile, iar actele ce trebuiau emise in aplicarea ei nu au fost inca adoptate nici acum, la aproape trei ani si jumatate de la aparitia acelei HG.

In multe zone ale Romaniei, o buna parte din structurile de primire turistica cu functii de cazare continua sa fie neclasificate, existand localitati cu numeroase pensiuni turistice dintre care insa un procent important lucreaza "la negru", si in mod evident tolerate de autoritati, fapt ce dovedeste prezenta coruptiei si disfunctiuni inca semnificative in sistemul de autorizare si control in turism.

S-au cheltuit din bugete publice si in ultimele decenii sume importante pentru promovare turistica si pentru elaborarea de strategii. Unele materiale recente continua sa aiba deficiente calitative, fiind continutul lor inadecvat si atribuirea contractelor respective banuibila de ilegalitate, altele sunt laudabile ca si continut si forma, dar ignorate sistematic de catre autoritatile care ar fi trebuit sa tina cont de ele.

De exemplu "frunza" ca simbol turistic al Romaniei, criticata de unii, era legata de o strategie corecta, care sublinia ca potentialul tarii noastre este mai ales in legatura cu Carpatii, cu turismul activ in forme cu impact redus de mediu, nu in turismul "industrial" al anilor 70, in mari statiuni pe litoral sau noi statiuni de schi. Cu toate acestea, zeci de milioane de EUR au fost alocate in ultimul deceniu si ceva de autoritatile centrale si locale tot pentru megainvestitii in ramuri fara perspectiva, incluzand sosele inutile sau cu grav impact negativ de mediu, instalatii de transport pe cablu si partii in zone unde geografic si climatic exista sanse minime de sustenabilitate si centre de informare turistica si de vizitare nefunctionale sau cu orare neadaptate grupului-tinta (majoritatea fiind inchise in weekend), fiind neglijate in schimb domeniile de mare perspectiva.

In acest timp, autoritatile publice centrale si locale contribuie adesea pasiv si chiar activ la sistematica distrugere a bazei naturale si culturale a turismului in Romania. Astfel, prin haosul urbanistic din localitati, sunt de multe ori incalcate normele de protectie a monumentelor istorice (dintre care multe sunt oricum ilegal demolate sau "renovate") si conditiile minimale de estetica urbana, iar prin tolerarea distrugerii spatiilor verzi, poluarii de inalt nivel a aerului, zgomotului excesiv si barbarismelor arhitectonice sunt alungati turistii urbani ce ar fi fost interesati de valorile pe care le avem, pentru ca nu te poti astepta sa vina cu masca de gaze sau antifoane pe urechi si sa faca acrobatii pentru a putea fotografia vreo perla arhitectonica prin paienjenisul de cabluri aeriene, daca nu a fost cumva deja ingropata vizual de vreun mostru de beton sau sticla crescut in imediata vecinatate.

In zonele montane cu potential turistic ridicat prin peisaj si valori specifice naturale si culturale, tavalugul asa-zisei "dezvoltari" postdecembriste a lasat deja rani adanci in loc sa le vindece pe cele mostenite din trecut. Astfel, padurile carpatine sunt intr-un proces inca semnificativ de bracuire si taieri rase masive iar raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, care le lasa aproape seci si cu albiile distruse, stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante, se planuiesc noi mari exploatari miniere de suprafata, culmile dominante sunt slutite de aliniamente de eoliene, antene GSM si linii electrice aeriene si intesam muntii de sosele si vile de prost gust imprastiate peste tot unde "au vrut muschii" potentatilor zilei si au emis autorizatii ilegale sau au "inchis ochii" autoritatile corupte la varf (si care isi "leaga de maini" functionarii cinstiti pe care ii mai au) si toate acestea in timp ce, in mod ipocrit, proclamam ”Gradina carpatica” drept brand turistic al Romaniei. Si nici Delta Dunarii si alte zone nu se simt prea bine...

Ar trebui sa ne preocupe problemele de fond semnalate, care vor persista daca nu se schimba in rest nimic institutional si legislativ. De aceea, Ziua Mondiala a Turismului nu poate fi pentru Romania o zi de sarbatoare, dar ar trebui sa fie macar una de constientizare a directiei gresite in care se orienteaza tara intr-un domeniu in care, spre deosebire ce cel politic, educational, sanitar, social sau economic, de cele mai multe ori, raul facut este ireversibil si valorile naturale si culturale pierdute nu mai pot fi recuperate, indiferent cate fonduri, oricata vointa si staruinta ar fi dispuse generatiile viitoare sa aloce pentru repararea loviturilor pe care actuala generatie le da prezentului si viitorului turismului romanesc.

26.09.2025

Radu Mititean

director executiv CCN

26 Septembrie este Ziua Internationala a Muntilor Carpati - un eveniment marcat in toate cele sapte tari semnatare ale ”Conventiei cadru pentru protectia si dezvoltarea durabila a Carpatilor” - un tratat international cunoscuta public drept ”Conventia Carpatica”, http://www.carpathianconvention.org/ incheiata in 2003 si ratificata de Romania in anul 2006. Acesta conventie creeaza un cadru regional de cooperare intre Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Serbia si Romania, care vizeaza acest lant muntos de peste 1500 km lungime, ce constituie o adevarata coloana vertebrala a estului Europei.

Carpatii sunt un element definitoriu al Romaniei, acoperind peste o treime din suprafata tarii si fiind elementul geografic central al acesteia, cu rol important istoric, economic, cultural, militar, turistic si de mediu. Si declarativ, statul si societatea le acorda importanta cuvenita. Romania declara ca respecta si aplica Conventia Carpatica. A semnat si ratificat mai multe protocoale aditionale la aceasta, inclusiv cele privind conservarea si utilizarea durabila a diversitatii biologice si peisagistice, turismul sustenabil, managementul forestier sustenabil, agricultura durabila si dezvoltarea rurala si cel privind transportul sustenabil, si s-a infiintat si o ”Retea de Arii Protejate din Carpati”.

Ca evenimente institutionale majore mai recente sunt de consemnat a 15-a reuniune a Comitetului de Implementare a Conventiei Carpatice, tinuta online in 20-21 noiembrie 2024, si COP7 – a 7-a reuniune a Conventiei Partilor (organul suprem al Conventiei Carpatice) in 11-14 octombrie 2023 la Belgrad, cand s-a marcat aniversarea a doua decenii de la adoptarea Conventiei, si intalnirile diverselor comitete sectoriale, precum a 16-a reuniune a Grupului de Lucru pe tema Biodiversitatii, tinut in 13 -14 may 2025 la Veselí nad Moravou, Cehia, a 10-a reuniune a Grupului de Lucru privind Managementul Forestier Sustenabil, tinut in 28 – 29 aprilie 2025 la Bratislava, Slovacia.

Tema din 2025 a Zilei Carpatilor este “Natura, Cultura, Conexiune” in sensul celebrarii identitatilor diverselor si totusi comunelor identitati, peisaje, mosteniri culturale si dragostei pentru Regiunea Carpatica, ce gazduieste atatea traditii, situri culturale, biodiversitate, specii si habitate unice.

Brandul turistic la Romaniei a fost ales, cu ani in urma, sa fie ”vizitati gradina carpatica”, iar tara noastra a declarat 14 Septembrie ca fiind ”Ziua Muntelui” astfel ca avem si o zi nationala de profil pe langa cea regionala de 26 Septembrie si cea internationala a muntelui din 11 Decembrie. Exista si o ”Lege a Muntelui”, din 2018, inlocuind una mai veche, chiar daca in realitate este un text legislativ cu conotatii electorale departe de a merita acea titulatura. Si s-a reinfiintat o agentie guvernamentala specializata pentru zona montana...

Doar ca, dincolo de aspectele de legiferare, imagine si institutionale, care sunt ample si sclipitoare, insa numai de suprafata, in realitate, in loc sa tratam cu respect si grija acest deosebit patrimoniu pe care il reprezinta pentru Romania acesti munti, il supunem unei presiuni tot mai mari si mai iresposabile, amenintand grav peisajul, mostenirea culturala si natura carpatina, de parca ar fi un teritoriu al nimanui sau al inamicului, si nu perla turistica, adapostul in vremuri grele, leaganul de civilizatie, castelul de apa si lada de comori minerale a Romaniei.

Astfel, padurile carpatine continua sa fie intr-un proces de bracuire si taieri rase masive si adesea si ilegale, raurile carpatine care au scapat de marile baraje si aductiuni interbazinale sunt sub asediul microhidrocentralelor, reluat sub pretextul ca asa vom compensa diminuarea importurilor de gaz si petrol din Rusia, culmile cele mai frumoase sunt slutite de eoliene, cu reluarea acestei tendinte dupa niste ani de stagnare, si avem deja foarte multe antene GSM si linii electrice aeriene, si noile linii de 400 kV urmeaza sa afecteze sute de km de culmi si vai carpatice, iar habitatele sunt fragmentate si asaltate de masini, case de vacanta si picnicareli poluatoare in urma realizarii de tot mai multe sosele asfaltate si zone dezastruoase urbanistic, de vile de vacanta cu arhitectura de prost gust si care se intind peste tot ca un cancer, in timp ce stanele si salasele traditionale dispar dar muntii se umple de amatori de distractii motorizate puternic poluante. Marile carnivore, protejate prin conventii internationale, sunt sursa de profit pentru vanatoarea practicata in mod neetic si antiecologic, iar mineritul continua sa lase rani cumplite in peisaj si in calitatea apelor de suprafata si subterane, si in loc sa se vindece aceste rani, se planuiesc noi mari exploatari de suprafata.

Din motive precum cele mentionate pe scurt mai sus, desi 26 Septembrie ar trebui sa fie o sarbatoare, pentru cine cunoaste si iubeste Carpatii, este mai mult o zi in plus de lupta pentru apararea lor de agresiunile unor oameni, firme si autoritati fara cap sau fara scrupule, si de ingrijorare ca aceasta zi care ar trebui sa fie festiva risca sa fie uitate sau sa ajunga o zi de comemorare, daca noi ca societate nu ne schimbam atitudinea.

Cluj-Napoca, 25 septembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

Romania are une dintre cele mai desuete si antibiciclistice legislatii rutiere din Europa, iar pasii inainte in ultimele trei decenii au fost mai mici decat pasii inapoi, si situatia era si mai rea daca organizatiile de biciclisti nu ar fi reusit sa previna sau sa convinga autoritatile sa elimina aberatii si mai mari pe care le-au propus unii parlamentari sau chiar Guvernul la initiativa Ministerului Afacerilor Interne, care a fost adesea factor de blocaj si in privinta altor acte normative care ar fi putut inlatura barierele legislative in calea dezvoltarii utilizarii bicicletei in scop recreativ, turistic si utilitar, cum e cazul legislatiei privind traseele cicloturistice marcate sau normativele de proiectare a infrastructurilor pentru biciclete.

Marti 23 septembrie 2025 este pe ordinea de zi a Comisiei pentru Transporturi si Infrastructura a Camerei Deputatilor proiectul de lege PL-x 526/2019, proiect in care "pe usa din dos" au fost introduse trei amendamente, prin care s-ar institui pentru biciclisti noi interdictii si restrictii aberante, unice in Europa (si unele chiar in lume).

O masura propusa ar fi interzicerea utilizarii bicicletei pentru toti cei care nu au implinit 16 ani (fara nici o exceptie ! chiar si pe o alee de parc, sau urcand lent pe un drum abrupt, sau dorint sa circule pe o pista pentru biciclete, inclusiv cand ar fi insotiti de parinti). De parca nu ar fi exagerata si actuala reglementare, care interzice - caz unic in Europa - circulatia cu bicicleta sub varsta de 14 ani, tot fara nici o exceptie.

A doua masura aberanta propusa ar fi obligatia de a circula tot timpul, deci si ziua in amiaza mare, pe timp insorit, cu far aprins spre fata si lumină rosie aprinsa orientata spre spate, ceea ce ar insemna un consum continuu de baterii sau acumulatori fara un beneficiu real, pentru ca puterea luminilor pentru biciclete este mult mai redusa ca in cazul vehiculelor cu motor termic sau electric si ziua nu sunt practic vizibile aproape deloc, neaducand deci vreun beneficiu, iar noaptea sau in conditii de lumina naturala redusa este oricum si la ora actuala obligatorie utilizarea lor.

Iar a treia masura total nejustificata este ca toti biciclistii sa fie obligati sa poarte oriunde, tot timpul o casca speciala de protectie, obligatie care si ea este total exagerate si nejustificata, cum au dovedit studiile facute in zeci de tari, si ar fi unica pe continentul european, exagerata fiind dealtfel si obligatia deja existenta la ora actuala, de purtare in aproape orice imprejurari pentru biciclistii ce nu au implinit 16 ani.

Proiectul de lege PL-x 526/2019 era, atat in viziunea initiatorilor, cat si in viziunea Senatului, care a fost prima camera sesisaza, axat doar pe normele legale de trotinetele electrice, nevizand in nici un fel bicicletele. Dar, in toamna anului 2023, Comisia juridica, de disciplina si imunitati a introdus, in mod neconstitutional, in proiectul de raport, si acele trei amendamente susmentionate, straine de obiectul de reglementare al proiectului de lege, fara vreo consultare si fundamentare.

Acele amendamente au fost apoi acceptate apoi, tot in toamna anului 2023, si de catre Comisia pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala a Camerei Deputatilor, si daca ar fi fost acceptate si de celelalte doua comisii sesizate in fond si apoi de plenul Camerei Deputatilor, ar modifica actuala legislatie rutiera ( OUG 195/2002) intr-o directie total opusa celei firesti, de promovarea mobilitatii nemotorizate ca parte a promovarii mobilitatii sustenabile, la care si Romania s-a angajat pe plan intern si international.

La vremea respectiva, in noiembrie - decembrie 2023, protestele organziatiilor de biciclisti si de mediu, despre care se poate citi si la linkul:

au convins Comisia pentru transporturi si infrastructura si Comisia pentru industrii si servicii din legislatura 2020-2024 sa amane pronuntarea asupra acelui proiect de raport comun, fara insa sa le poata convinge sa dezbata proiectul si raportul preliminar propus ce celelalte doua comisii si respinge acele trei amendamente aberante ale Comisiei juridice, de disciplina si imunitati. Si o vreme proiectul de lege PL-x 526/2019 a fost din nou "pus la sertar" cum a stat si intre 2021 si 2023.

In septembrie 2025 iata ca acest proiect a fost "dezgropat" si pus pe ordinea de zi a Comisiei pentru transporturi si infrastructura, cu propunerea implicita de a se ralia acelor amendamente. Facem un apel la membrii acestei comisii sa nu accepte acele trei amendamente (nr. 8, 9 si 10 din raportul preliminar) si sa le elimine sau, cel putin, sa scoata de pe ordinea de zi proiectul de lege si sa se consulte cu organizatiile de biciclisti si cu alti stakeholderi pentru a intelege de ce acele propuneri sunt inacceptabile.

In anexa redam textul scrisorii deschise adresate de organizatiile de biciclisti prin intermediul Federatiei Biciclistilor din Romania comisiei respective si membrilor ei, text de altfel cvasiidentic cu cel din octombrie 2023 si in care sunt linkuri la documente suplimentare, inclusiv la o analiza detaliata a celor trei amendamente pe care le criticam.

22 septembrie 2025

av. Radu Mititean

director executiv - Clubul de Cicloturism Napoca (CCN)

presedinte - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR)

0744-576836

contact@biciclisti.ro

=========================

FEDERATIA BICICLISTILOR DIN ROMANIA

contact@biciclisti.ro

www.biciclisti.ro

Nr.2409222334 / 22.09.2025

Către:

CAMERA DEPUTAȚILOR

Comisia pentru transporturi şi infrastructură

și toți membrii acestei comisii

SCRISOARE DESCHISĂ

privind PL-x 526/2019

pentru modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, vizând amendamentele nr. 8-10 din Anexa la raportul preliminar al

Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților din 7 noiembrie 2023

Stimate doamne și domni deputați,

Subscrisa Federația Bicicliștilor din România (FBR), constituită la data de 20.10.2007, cu sediul actual în mun. București, Sector 2, str. Speranței nr. 5, ap. 11, persoană juridică română pe baza Încheierii din data de 16.11.2007, pronunțată de Tribunalul București, secția a III-a civilă, în dosar nr. 38648/3/2007, înscrisă în Registrul Federațiilor la Tribunalul Municipiului București cu nr. 41 / 2007 și în Registrul Național ONG la Ministerul Justiției cu nr. 68/C/2007, având CIF 23002035, prin președinte av. Radu Mititean,

Cu respect vă spunem atenției următoarea problemă:

Pe ordinea de zi a sedintei din 23.09.2025 ora 13:00 a Comisiei pentru Transporturi si Infrastructura, la pct. 3 de pe ordinea de zi, este PL-x 526/2019 - Proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, mai concret raportul preliminar al Comsiei Juridice, pe care aceasta propune celorlalte comisii sesizate pentru raport sa si-l insuseasca ca atare.

Comisia juridică a Camerei Deputaților a introdus în Pl-x 526/2019 - un proiect de lege ce nici nu viza de fapt bicicliștii - o serie de restricții și interdicții la adresa conducătorilor de biciclete, unice pe continentul european, în gravă discordanță atât cu unele reforme adoptate sau în curs de adoptare pe plan național, cât și cu politicile publice la nivel european de promovare a mobilității sustenabile și a sănătății publice prin încurajarea utilizării bicicletei în scop de transport, recreativ, turistic și sportiv.

Pe plan național este vorba, de exemplu, de țintele și jaloanele PNRR, Strategia pe Termen Lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, Legea nr. 155/2023 (legea mobilității urbane durabile) - pilonul I (Tranziția verde), Pilonul IV – Coeziune economică, socială și teritorială, Componenta C10 – Fondul local, Planul de actiune pentru orașe verzi - program al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) – program în derulare în orașe precum Craiova, Iași, Mediaș, Timișoara, București.

Pe plan european, asemenea politici sunt reflectate, printre altele, și de Rezoluția Parlamentului European privind promovarea bicicletei, adoptată în 16 februarie 2023 si adoptarea de catre Comisia Europeana la 3 aprilie 2024, a Declaratiei Europene priind Utilizarea Bicicletei:

precum și în Master-planul paneuropean de promovare a bicicletei, adoptat de cele 54 de țări membre ale Comisiei ONU pentru Europa (UNECE) la 18 mai 2021:

Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaților au fost promovate în mod neconstituțional din punct de vedere al procedurilor parlamentare (prin încălcarea principiului bicameralismului) și contravin politicilor publice și legislației naționale recente în domeniul mobilității sustenabile și măsurilor legislative specifice, chiar dacă încă timide, adoptate de România în ultimii ani în aceeași direcție de promovare a utilizării bicicletei.

Asemenea acte normative, demersuri și proiecte la nivel național sunt, de exemplu, sutele de milioane de EUR din PNRR alocate pentru realizarea de mii de km piste și trasee velo în mare parte din județele țării, toate acestea contractate din fonduri UE și în curs de proiectare sau execuție, acestora adăugându-se finanțările din Fondul pentru Mediu, cele din programele de dezvoltare regională, cele INTERREG (având ca Autoritate de Management Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației), adoptarea în 2022 a cadrului normativ pentru drumurile pentru cicliști, celui pentru parcări publice pentru biciclete în 2020, celui pentru semnalizarea și omologarea traseelor cicloturistice și integrarea României în rețeaua EuroVelo, în martie 2022, înființarea Centrului Național de Coordonare Velo în 2022 și normativele pregătite privind realizarea de infractructuri velo.

Prin prezenta scrisoare deschisă, apelăm la Dumneavoastră, în calitate de comisie a Camerei Deputaților repectiv ca parlamentari, membri ai acestei comisii ce trebuie să adopte, altături de alte comisii, respectivul raport, să nu acceptați respectivele propuneri (amendamentele nr. 8 - 10 din Anexa la raportul preliminar) și să nu le preluați în raportul comun către plenul Camerei Deputaților, iar dacă totuși acel raport va fi adoptat cu vot majoritar în forma propusă de Comisia juridică, apelăm la Dumneavoastră să solicitați plenului Camerei Deputaților să nu adopte proiectul de lege într-o asemenea formă, ci să îl retrimită la comisii pentru reanalizarea acelor texte propuse, căci altfel se va ajunge aproape sigur la sesizarea Curții Constituționale de către Dumneavoastră și / sau alți colegi deputați și senatori sau retrimiterea de către Președintele României a legii pentru rediscutare în Parlament sau sesizarea de către Președintele României a Curții Constituționale.

Ar fi păcat ca prevederile binevenite din proiectul de lege să fie împiedicate să intre în vigoare din cauza celor trei texte introduse intempestiv, acum, pe ”ultima sută de metri” și fără vreo consultare cu entitățile interesate și fără ca asupra acelor propuneri să se fi putut pronunța, cum prevede de altfel Constituția și normele de tehnică legislativă, Senatul, ca primă cameră sesizată, precum și Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Guvernul și publicul interesat, inclusiv organizațiile care reprezintă interesele celor vizați de acele amendamente.

În concret, cele trei amendamente criticate, formulate la art.70 din OUG 195/2002 sunt:

- Nr. 8, care prevede în esență ca circulația cu bicicleta să fie interzisă în România oricărei persoane care nu a împlinit 16 ani, fără nici o excepție

- Nr. 9, care prevede în esență ca bicicletele să fie obligate să circule și ziua în amiaza mare, pe timp însorit, cu far aprins spre față și lumină roșie aprinsă orientată spre spate

- Nr. 10, care prevede în esență ca toți bicicliștii să fie obligați să poarte oriunde, tot timpul o cască specială de protecție

V-am adresat și în toamna anului 2023 o scrisoare asemanatoare si Dumneavoastra, și altor comisii și membrilor acestora, dar văzând reluarea subiectului, reiterăm criticile noastre, detaliate în memoriul anexat.

ANEXĂ: memoriu cu detalii si prezenta scrisoare deschisa in format .pdf

( se poate descarca aici:

https://drive.google.com/file/d/1kmk6LMcGo7tacWlAHm25PLJ-8TQ7ZJMI/view?

usp=sharing )

PREȘEDINTE

av. Radu Mititean

0744-576836

contact@biciclisti.ro

======================

Clubul de Cicloturism "NAPOCA" (CCN) lanseaza in 22.09.2025, cu ocazia Zilei Europene Fara Masini (ZEFM / ECFD, cu care culmineaza Saptamana Europeana a Mobilitatii - SEM - http://www.mobilityweek.eu , care are loc anual in perioada 16-22 septembrie), o noua editie a pachetului informativ format din doua minibrosuri pentru biciclisti. de informare pe teme esentiale pentru confortul si siguranta lor si a celorlalti participanti la trafic - o sinteza actuala a normelor din legislatia rutiera specifice pentru biciclete si un set de 7 sfaturi practice pentru circulatia cu bicicleta in oras.

Sinteza legislativa reda toate prevederile cu specific biciclistic din Ordonanta de Urgenta 195 / 2002 privind circulatia pe drumurile publice si din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin HG 1391 / 2006, in forma actualizata. Este realizata in parteneriat cu Societatea Civila de Avocati Muresan Mititean Cleja (MMC) si este un material care ajuta utilizatorii bicicletei sa cunoasca prevederile ”la zi” ale cadrului legal actual. 

Desigur ca e nevoie sa cunoasca si sa respecte si normele generale, aplicabile tuturor vehiculelor respectiv participantilor la trafic, nu doar normele specific biciclistic si sa cunoasca si interpretarea acestor norme, care din pacate nu exceleaza prin claritate si coerenta in redactarea lor actuala, dincolo de caracterul lor sub multe aspecte excesiv de restrictiv, motiv pentru care CCN militeaza de peste trei decenii pentru modificarea lor, reusind pana acum insa doar in mica masura sa convinga autoritatile in acest sens.

Materialul ”7 sfaturi utile pentru a pedala in siguranta si confort” este o selectie a catorva foarte importante aspecte utile biciclistilor, derivand din experienta membrilor CCN si structurilor la care este direct sau indirect afiliata - Federatia Biciclistilor din Romania (FBR) www.biciclisti.ro si Federatia Europeana a Biciclistilor (ECF) www.ecf.com , a expertizei zecilor de organizatii partenere din alte tari europene si bogatei literaturi de specialitate si numeroaselor conferinte la care a participat CCN. 

Desi are cateva particularizari pentru situatia Clujului, materialul este valabil pentru orice oras din Romania. Este un material complementar extrasului de legislatie si desigur doar puncteaza o serie de teme de baza, din lista mai lunga ce ar trebui sa fie in atentia oricarei persoane care circula cu bicicleta. CCN sta la dispozitia celor interesati pentru explicarea si completarea acestei sinteze.

Cele doua materiale sunt complementare altor actiuni CCN si se inscriu in demersurile pentru promovarea utilizarii bicicletei ca mijloc de deplasare cu rol utiliar si recreativ. CCN este o asociatie turistica, sportiva, civica si ecologista care militeaza de peste 33 de ani pentru un om sanatos intr-un mediu sanatos, rezultand o dezvoltare durabila a societatii. Detalii pe www.ccn.ro in sectiunea "despre noi".

22 septembrie 2025

Radu Mititean

director executiv CCN

presedinte FBR

textul celor doua minibrosuri:

- 7 SFATURI UTILE PENTRU A PEDALA IN SIGURANTA SI CONFORT

- LEGISLATIE RUTIERA SPECIFICA PENTRU BICICLETE

Nota: Ele vor fi descarcabile si ca fisiere .pdf printabile ca brosura format A5 pe pagina de Facebook a CCN si se pot trimite la cerere, prin e-mail

============================================

Dragi bicicliste și bicicliști,

Pentru a circula în Cluj pe două roți comod și sigur trebuie cunoscute și respectate nu doar regulile stabilite de legislația rutieră, ci și o serie de recomandări practice pentru biciclismul urban, dintre care am sintetizat câteva mai importante:

Ca să pedalezi confortabil prin oraș trebuie să ai bicicleta potrivită, cu accesoriile și reglajele adecvate, în funcție de înălțimea și conformația ta, specificul rutelor și stilul de deplasare. Astfel, un cadru prea mic sau prea mare sau o șa lăsată prea jos pot fi nu doar incomode, ci și producătoare de dureri de spate sau de genunchi. Relieful Clujului și starea unor străzi recomandă bicicletele cu viteze și cu roți ceva mai groase. Agățarea de ghidon a unei sacoșe trebuie totdeauna evitată, iar un rucsăcel poate fi incomod în zile călduroase sau dacă e mai greu, soluția fiind un coș pe ghidon sau pe portbagaj sau o pereche de sacoșe laterale. Apărătorile de lanț și de noroi scutesc de murdărirea îmbrăcăminții, iar pentru haine lungi și largi există protecții laterale pentru roata de spate, gen "skirt guard" / ”coat guard”.

Poți fi elegant(ă) pe bicicletă, inclusiv cu costum și cravată respectiv fuste lungi sau rochii largi, pantofi cu toc și coafură mai elaborată... Trebuie însă o adecvare la tipul de cadru și de pedale, de apărători, precum și de distanța și viteza de pedalat, condițiile meteo și pantele. Cadrele fără bară orizontală permit rochii și fuste lungi. șeile fără cioc permit fuste strâmte. Pentru pantaloni largi există clipsuri sau snapuri. Pălăriuțele pot avea o panglică de siguranță. La fuste foarte scurte se poate purta un pantalonaș scurt. Există chiar rochițe speciale pentru pedalat. Domnii pot descheia cămașa la gât sau da jos sacoul...

De câte ori urci pe bicicletă e bine să te asiguri că frânele prind bine și roțile sunt bine umflate, ghidonul și angrenajul nu au jocuri, lanțul e uns, soneria și schimbătoarele de viteză funcționează, catadioptrii sunt la locul lor și, dacă te-ar putea prinde seara, ai luminițele la tine și acestea au baterii bune. E de știut că roțile moi, anvelopele foarte cramponate și lanțul neuns fac bicicleta să meargă mult mai greu prin oraș. Măcar o dată pe an, bicicleta ta merită o revizie mai serioasă. Un lanț prea uzat de exemplu îți strică pinioanele și foile dințate, opturile în roți pot compromite frânarea iar saboții prea uzați pot strica jențile.

Înainte de a porni la drum gândește-te la un traseu care să îți facă plăcere chiar dacă presupune un mic ocol. Traseul cel mai direct și rapid în Clujul actual nu e întotdeauna cel mai confortabil și sigur, astfel că merită să pedalezi câteva minute în plus pentru a profita, de exemplu, de pistele de biciclete de pe malul Someșului, de pista din Parcul Central, de pistele de pe Bd. 21 Decembrie 1989 sau Calea Mănăștur sau de străduțe din cart.A.Mureșanu ca alternativă la pedalatul la deal pe Calea Turzii spre cartierul Zorilor sau pe străzi plate dar aglomerate.

Obligația de a circula cât mai pe dreapta nu înseamnă că trebuie să pedalezi lipit(ă) de bordură sau trecând razant pe lângă mașinile parcate. Dimpotrivă, este recomandabil să ții mereu un spațiu lateral de siguranță spre dreapta de circa 1 metru spre bordură și 1,20-1,40 metri spre mașinile parcate, pentru a evita portierele deschise intempestiv. Obstacolele nu trebuie ocolite "strâns", iar traiectoria nu trebuie să fie sinuoasă. Rulatul mai spre mijlocul benzii e mai sigur decât la marginea ei. De asemenea, e bine să menții cel puțin 2 metri față de vehiculul din față chiar dacă merge lent și cel puțin 1 metru lateral când depășești un pieton sau un alt biciclist(ă), pentru că pot face manevre imprevizibile.

Marile intersecții și sensuri giratorii din Cluj sunt toate încă neadaptate circulației bicicliștilor, fiind astfel stresante și adesea nesigure. O soluție poate fi traversarea lor ca pieton. O altă soluție este avansarea și plasarea în fața primului autovehicul oprit la semafor, chiar dacă nu este trasat un spațiu de acumulare pentru biciclete (bike-box) astfel ca la culoarea verde a semaforului să pornești prima/primul pe centrul benzii și să fii depășit(ă)/devansat(ă) de mașini doar după ce ai trecut de intersecție. Chiar dacă ai prioritate la o intersecție sau ai marcaj "traversare pentru biciclete" trebuie să te asiguri că șoferii te văd din timp și că poți frâna brusc la nevoie.

Un avantaj major al bicicletelor în Clujul nostru aglomerat este că acestea nu stau în ambuteiaje precum autoturismele. Dacă totuși ai în față o coloană de mașini oprite la stop sau care rulează foarte lent, trebuie să te gândești la siguranță și la poluare. Dacă nu e realist să poți trece pe lângă mașinile oprite, poate fi mai bine să te oprești la o distanță mai mare, pentru a nu le inhala gazele de eșapament.

Pauza de amiaza va fi la Babutiu, la Festivalul Silvoitei, unde organizatorii festivalului ofera acces gratuit participantilor la aceasta tura velo, ca incurajare a venirii la festival in modalitati sustenabile, cu impact minim asupra mediului, cum au oferit si in anii precedenti.